Ce poate fi mai trist decât un Crăciun petrecut într-o stare de pesimism ce aduce mai mult a realism? De data asta, nu vreau, refuz cu îndârjire să mă predau realităţii urâte. Vreau să trăiesc Crăciunul într-o stare de poveste, să fii cu mine, să te sărut în mijlocul zilei fără niciun motiv, să râdem din nimicuri, să bem vin cu scorţişoară, să ne jucăm în zăpadă ca doi copii, să nu mă laşi să mă retrag în lumea mea...
În loc de cadouri, vreau pacheţele de iubire, nu vreau fulgi de zăpadă, dar vreau picaturi de dragoste..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu